Afară e vară, dar în suflet se simte frigul

Flickr

Flickr

Spuneam acum câteva zile că unii oameni sunt setați să gândească sentimente înainte de a le simți. Ieri a aflat că nu mai este cazul să se îngrijoreze. Domnul Eleganță nu este disponibil decât pentru o prietenie închisă în anumite limite. Dacă se va depăși această limită, toată lumea va avea de suferit. Și nimeni nu își dorea acest lucru.

El avea suferințele lui, durerile lui, pe care i le producea o ființă frumoasă și rece. Ar fi sugrumat-o în brațe, dacă ar fi fost după voia lui. Prin această destăinuire nu mai era util.

Nu știu dacă vreunul dintre ei se gândise că nevoia de comunicare putea să treacă dincolo de un hotar impus tacit de ambele părți, dar s-a simțit o eliberare. Tăcerea nu-și mai avea locul în discuțiile dintre ei. Iar eroina noastră se transforma ușor, ușor într-un recipient de spovedanii, în care erau turnate zi de zi confesiuni ale prietenilor ei. Ea îi asculta, încercând să-și dea seama dacă își dorește să fie în locul uneia dintre femeile de care se îndrăgosteau ei. Nu-și dorea. Mereu își amintea că a pierdut pe cineva, tocmai pentru că și-a permis să simtă și altceva. Mai bine să rămână prieteni, decât să devină străini. Și cu asta se liniștea, mulțumită fiind de deciziile pe care le lua de fiecare dată în acest sens.

Printre aceste povestiri, pe care le tot asculta, tot încerca să-și bage mințile în cap și-și spunea că nu va dărui din ea, decât celui care o va merita.

Nu-l văzuse de câteva săptămâni și asta contribuia la menținerea unui echilibru emoțional temporar. La telefon l-a expediat repede și nu a avut timp să-și dea seama care a fost cauza: faptul că nu-i plăcea să vorbească la telefon sau că nu dorea să se obișnuiască iarăși cu vocea lui caldă și calmă?

În ceea ce-l privește pe Domnul Eleganță, acesta a fost pus frumos în categoria ”prieteni”, de unde nu va mai putea ieși, nici chiar dacă va îndrăzni să se zbată pentru a fi trecut în alta. Rămânea întrebarea: ce să facă, totuși, cu cel pe care s-a amăgit că nu mai ține la el?

Se apropia vara, iar sufletul ei rămânea și în acest an neîncălzit. Dacă ar fi fost mai puțin orgolioasă, ar fi recunoscut că a flirtat cu ideea ca un domn elegant să o înconjoare în serile lungi, caniculare, sub șoapte de frunze mișcate de un vânt ușor.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s